
Marti, 18 Mai 2010
"Se schimbă totul, într-o secundă. Nimic nu mai e la fel, nu mai contează ce a fost, doar prezentul şi ce va fi. Se schimbă şi sistemul de valori, totul, nu mai există ce ştiai".
Gabriel Dronca are 41 de ani. Pînă la 24 de ani, fusese un tînăr activ. Făcuse sport, în Deva natală. Lupte, la Clubul Sportiv Şcolar, apoi baschet, în vremea liceului. Şi puţin alpinism. Avea planuri frumoase, cu cerul limită să le oprească.
30 mai 1993. Drumul maşinii în care călătorea, ca pasager, s-a oprit brusc, fără avertisment, în scrîşnet de fiare. Picioarele nu le-a mai putut mişca şi un verdict necruţător l-a ţintuit în scaunul cu rotile.
Sportul l-a salvat. "După accident nu-mi puteam imagina cum va arăta viaţa mea, dar să mă gîndesc că voi putea vreodată să mai practic vreun sport", mărturiseşte Gabi.
Un american le-a deschis drumul
Omul care i-a arătat că… (Citeste continuarea articolului aici)