
Luni, 09 Februarie 2009
Marian Cozma clocotea de viaţă. La 26 de ani, ducea în spate un sac de vise şi speranţe. Cu o seară înaintea incidentului sunase la Bucureşti pentru a se interesa de casa pe care voia să o cumpere în Pipera. Îşi ajuta familia cu bani, dar strânsese şi pentru el destul cât să aibă o căsuţă numai a lui. Anul acesta voia să se însoare, dar în loc de nuntă, ai lui se pregătesc de înmormântare. „Când prietenii mă sunau înainte le spuneam că le doresc să le meargă aşa cum îi merge familiei mele. Acum am să le urez să nu aibă parte de durerea mea”, spune cu lacrimi în ochi Petre Cozma, tatăl jucătorului.
Fraze scurte, puse cap la cap, vorbesc despre Marian, jucător crescut la Dinamo şi consacrat la Veszprem. „Era primul care sărea să te ajute. Nu a supărat niciodată pe nimeni”, spune fostul său coleg de lot, George Buricea. Ferenc Ilyeş, româno-maghiarul de la Veszprem, avea şi el doar cuvinte frumoase despre… (Citeste continuarea articolului aici)